{"id":1253,"date":"2024-12-16T11:53:16","date_gmt":"2024-12-16T11:53:16","guid":{"rendered":"https:\/\/phys.usm.md\/?p=1253"},"modified":"2024-12-16T11:53:16","modified_gmt":"2024-12-16T11:53:16","slug":"rezultate-noi-in-cercetarea-crossoverului-de-spin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/phys.usm.md\/?p=1253","title":{"rendered":"REZULTATE NOI \u00ceN CERCETAREA CROSSOVERULUI DE SPIN"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\">Crossoverul de spin este o tranzi\u021bie \u00eentre st\u0103rile cu spin mic \u0219i spin mare \u00een unii ioni de metal de tranzi\u021bie sub ac\u021biunea stimulilor externi (temperatura, presiunea sau lumina). Deoarece aceast\u0103 tranzi\u021bie modific\u0103 foarte mult caracteristicile magnetice \u0219i optice, ace\u0219ti compu\u0219i de coordonare pot fi utiliza\u021bi ca componente pentru electronica molecular\u0103. \u00cendep\u0103rtarea unui proton din ligand apropiat duce la apari\u021bia unei sarcini negative suplimentare \u00een complexul cu crossoverul de spin, care, la r\u00e2ndul s\u0103u, afecteaz\u0103 procesul de tranzi\u021bie de spin. Modelarea teoretic\u0103 a demonstrat c\u0103 \u00een comple\u0219ii care con\u021bin ioni Fe(II), rezultatul depinde de distribu\u021bia acestei sarcini negative suplimentare. Au fost g\u0103site condi\u021bii \u00een care \u00eendep\u0103rtarea unui proton din ligand stimuleaz\u0103 crossoverul de spin \u0219i cele care \u00eempiedica tranzi\u021bia de spin \u00een complec\u0219i de acest tip.<br \/>\nRezultatele detaliate pot fi consultate acces\u00e2nd link-ul: <a href=\"https:\/\/pubs.acs.org\/doi\/10.1021\/acs.jpca.4c04057\">https:\/\/pubs.acs.org\/doi\/10.1021\/acs.jpca.4c04057<\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">materialul pentru site a fost preg\u0103tit de <strong>dr. hab. S. Ostrovschi<\/strong> \u0219i <strong>dr. O. Reu<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Crossoverul de spin este o tranzi\u021bie \u00eentre st\u0103rile cu spin mic \u0219i spin mare \u00een unii ioni de metal de tranzi\u021bie sub ac\u021biunea stimulilor externi (temperatura, presiunea sau lumina). Deoarece aceast\u0103 tranzi\u021bie modific\u0103 foarte mult caracteristicile magnetice \u0219i optice, ace\u0219ti compu\u0219i de coordonare pot fi utiliza\u021bi ca componente pentru electronica molecular\u0103. \u00cendep\u0103rtarea unui proton din&hellip; <br \/> <a class=\"read-more\" href=\"https:\/\/phys.usm.md\/?p=1253\">Cite\u0219te mai mult<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-1253","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-noutati"],"rttpg_featured_image_url":null,"rttpg_author":{"display_name":"","author_link":"https:\/\/phys.usm.md\/?author=2"},"rttpg_comment":0,"rttpg_category":"<a href=\"https:\/\/phys.usm.md\/?cat=3\" rel=\"category\">Nout\u0103\u021bi<\/a>","rttpg_excerpt":"Crossoverul de spin este o tranzi\u021bie \u00eentre st\u0103rile cu spin mic \u0219i spin mare \u00een unii ioni de metal de tranzi\u021bie sub ac\u021biunea stimulilor externi (temperatura, presiunea sau lumina). Deoarece aceast\u0103 tranzi\u021bie modific\u0103 foarte mult caracteristicile magnetice \u0219i optice, ace\u0219ti compu\u0219i de coordonare pot fi utiliza\u021bi ca componente pentru electronica molecular\u0103. \u00cendep\u0103rtarea unui proton din&hellip;&hellip;","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/phys.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1253","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/phys.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/phys.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/phys.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/phys.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1253"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/phys.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1253\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1254,"href":"https:\/\/phys.usm.md\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1253\/revisions\/1254"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/phys.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1253"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/phys.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1253"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/phys.usm.md\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1253"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}